<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Ani Lumină - Univers, Sistemul Solar, Conspiratii, Top 10, Mistere &#187; luna</title>
	<atom:link href="http://anilumina.com/tag/luna/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://anilumina.com</link>
	<description></description>
	<lastBuildDate>Thu, 09 Sep 2010 21:00:00 +0000</lastBuildDate>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
	<generator>http://wordpress.org/?v=3.0.1</generator>
		<item>
		<title>20 de informaţii interesante despre Univers</title>
		<link>http://anilumina.com/20-de-informatii-interesante-despre-univers/</link>
		<comments>http://anilumina.com/20-de-informatii-interesante-despre-univers/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 30 Aug 2010 21:00:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[Apollo 11]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[marte]]></category>
		<category><![CDATA[Neil Armstrong]]></category>
		<category><![CDATA[olympus mons]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1476</guid>
		<description><![CDATA[01. Orice lichid liber in spatiu va lua forma unei sfere datorita tensiunii sale de suprafata. 02. Specia umana a parasit planeta noastra pentru prima data la data de 21 Decembrie 1968 cand Apollo 8 a avut misiunea de a orbita in jurul Lunii. 03....]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">01. Orice lichid liber in spatiu va lua forma unei sfere datorita tensiunii sale de suprafata.</p>
<p style="text-align: justify;">02. Specia umana a parasit planeta noastra pentru prima data la data de 21 Decembrie 1968 cand Apollo 8 a avut misiunea de a orbita in jurul Lunii.</p>
<p style="text-align: justify;">03. Olympus Mons, un vulcan de pe Marte, este cel mai masiv vulcan descoperit in sistemul nostru solar. Are un diametru de 595 km si o inaltime de 24 km.</p>
<p style="text-align: justify;">04. Specia umana stie mai multe lucruri despre spatiu decat despre ce se intampla la adancimile foarte mari ale oceanelor.</p>
<p style="text-align: justify;">05. Era spatiala a inceput la data de 4 Octombrie 1957.</p>
<p style="text-align: justify;">06. Daca ai incerca sa numeri toate stelele dintr-o galaxie, parcurgand fiecare stea intr-o secunda, ai avea nevoie de aproximativ 3000  de ani pentru a le parcurge pe toate.</p>
<p style="text-align: justify;">07. Singurul satelit lansat de Marea Britanie se numea Black Arrow.</p>
<p style="text-align: justify;">08. Sansele sa fi ucis in spatiu de catre orice forma de gunoi spatial sunt de 1 la 5 miliarde.</p>
<p style="text-align: justify;">09. Timpul in care planeta noastra parcurge o rotatie completa creste cu 0,0001 secunde pe an.</p>
<p style="text-align: justify;">10. Deplasandu-te cu viteza de 120 km/h pe unul din inelele planetei Saturn, ti-ar lua 258 de zile pentru a face o rotatie completa.</p>
<p style="text-align: justify;">11. Astronautul Neil Armstrong, primul om care a pasit pe Luna, a atins suprafata satelitului prima data cu piciorul stang.</p>
<p style="text-align: justify;">12. Prima utilizare conventionala a rachetelor a fost pentru transport postal si vanatoare de balene.</p>
<p style="text-align: justify;">13. Singurul cuplu casatorit care a zburat in spatiu impreuna a fost format din Jan Davis si Mark Lee. la bordul navetei Endeavour, la data de 12-20 Septembrie 1992.</p>
<p style="text-align: justify;">14. Primul mileniu, anii 1-1000 e.n., a avut 365 250 de zile. Al doilea mileniu, anii 1001-2000 e.n., a avut 365 237 de zile. Al treilea mileniu, anii 2001-3000 e.n., va avea 365 242 de zile. Motivul pentru diferentele de zile se datoreaza sistemului calendaristic diferit.</p>
<p style="text-align: justify;">15. Daca zbieri in spatiu, chiar si unei persoane aflata langa tine, nu vei fi auzit.</p>
<p style="text-align: justify;">16. Primul satelit artificial trimis in spatiu s-a numit Sputnik.</p>
<p style="text-align: justify;">17. Venus este singura planeta care se roteste in sensul acelor de ceasornic.</p>
<p style="text-align: justify;">18. Cand modulul lunar al misiunii Apollo 11 a atins suprafata satelitului nostru, la bord mai era combustibil doar pentru 20 de secunde de zbor.</p>
<p style="text-align: justify;">19. Prima femeie in spatiu s-a numit Valentina Tereshkova.</p>
<p style="text-align: justify;">20. O zi pe Pluto e cat 1 saptamana pe Terra.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/20-de-informatii-interesante-despre-univers/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ruinele de pe Lună</title>
		<link>http://anilumina.com/ruinele-de-pe-luna/</link>
		<comments>http://anilumina.com/ruinele-de-pe-luna/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 28 Jul 2010 21:00:25 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[armstrong]]></category>
		<category><![CDATA[jpl]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[nasa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1434</guid>
		<description><![CDATA[Am citit o carte recent despre ruinele de pe Luna pe care le-au descoperit americanii si care au fost scoase artificial din pozele facute publice. Am fost extrem, extrem de reticent in ce priveste informatiile respective, conspiratiile spatiale fiind la fel de multe precum cele...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Am citit o carte recent despre ruinele de pe Luna pe care le-au descoperit americanii si care au fost scoase artificial din pozele facute publice. Am fost extrem, extrem de reticent in ce priveste informatiile respective, conspiratiile spatiale fiind la fel de multe precum cele ale lui Elvis sau Marilyn Monroe. Dar am gasit un scurt video pe interneturi unde se vad clar manariile NASA.</p>
<p style="text-align: center;"><object id="VideoPlayback" style="width: 400px; height: 326px;" classid="clsid:d27cdb6e-ae6d-11cf-96b8-444553540000" width="100" height="100" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="src" value="http://video.google.co.uk/googleplayer.swf?docid=-9075306542842977658&amp;hl=en&amp;fs=true" /><param name="allowfullscreen" value="true" /><embed id="VideoPlayback" style="width: 400px; height: 326px;" type="application/x-shockwave-flash" width="100" height="100" src="http://video.google.co.uk/googleplayer.swf?docid=-9075306542842977658&amp;hl=en&amp;fs=true" allowfullscreen="true"></embed></object></p>
<p style="text-align: left;">Dezvoltarea tehnologiilor spatiale a fost atat de lenta incat e imposibil sa nu fi fost incetinita din anumite motive. Ramane la latitudinea fiecaruia ce crede.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/ruinele-de-pe-luna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>10 informaţii spaţiale interesante &#8211; Partea 1</title>
		<link>http://anilumina.com/10-informatii-spatiale-interesante-partea-1/</link>
		<comments>http://anilumina.com/10-informatii-spatiale-interesante-partea-1/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 26 Jul 2010 21:00:26 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[calea lactee]]></category>
		<category><![CDATA[lumina]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[Saturn]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1422</guid>
		<description><![CDATA[10. Daca ai pune planeta Saturn in apa aceasta ar pluti Densitatea planetei Saturn este atat de mica incat daca ai pune-o intr-un pahar cu apa aceasta ar pluti. Densitatea planetei Saturn e de 0,687 grame/cm cub, in timp ce densitatea apei e de 0,998...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><strong>10. Daca ai pune planeta Saturn in apa aceasta ar pluti</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Densitatea planetei Saturn este atat de mica incat daca ai pune-o intr-un pahar cu apa aceasta ar pluti. Densitatea planetei Saturn e de 0,687 grame/cm cub, in timp ce densitatea apei e de 0,998 grame/cm cub. Raza planetei Saturn, la ecuator, e de 60 268 km, ceea ce inseamna ca pentru a o scufunda in apa ai avea nevoie de un pahar foarte mare.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>09. Ne deplasam prin spatiu cu o viteza de 530 km/sec</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Galaxia noastra se invarte cu o viteza de 225 km/sec.. Pe langa aceasta galaxia calatoreste prin spatiu cu o viteza de 305 km/sec.. Asta inseamna ca ne deplasam prin spatiu cu o viteza totala de 530 km/sec. Asta inseamna ca intr-un singur minut te vei afla la o departare de 19 000 de km fata de locul unde esti acum. Oamenii de stiinta nu reusesc sa ajunga la un acord in ce priveste viteza cu care galaxia noastra se deplaseaza prin spatiu. Unii cred ca aceasta viteza e de 130 km/sec.,in timp ce altii cred ca e vorba de 1 000 km/sec.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>08. Luna se indeparteaza de Terra cu 3,8 cm/an</strong></p>
<p style="text-align: justify;">In fiecare an distanta dintre Luna si Terra se mareste cu 3,8 cm. Acest fenomen este datorat mareelor. O consecinta a indepartarii constante a Lunii este o incetinire in viteza de rotatie a planetei noastre cu aproximativ 0,002 secunde/zi/secol. Oamenii de stiinta nu sunt siguri de cum s-a format Luna, insa cea mai acceptata teorie este cea a impactului Terrei cu un obiect spatial de dimensiunea planetei Marte.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>07. Lumina care loveste planeta noastra in acest moment are o vechime de 30 000 de ani</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Lumina solara pe care o vedem astazi si-a inceput viata in nucleul Soarelui acum 30 000 de ani. O foarte, foarte mare a acestui timp si-a petrecut-o incercand sa isi faca loc printre atomii densi care formeaza Soarele si doar ultimele 8 minute din cei 30 000 de ani au fost petrecute parcurgand distanta de la Soare la planeta noastra. Temperatura in nucleul Soarelui e de 13,6 milioane grade Celsius. Toata energia produsa prin fuziune in nucleul Soarelui trebuie sa treaca prin mai multe straturi succesive ale fotosferei solare inainte sa scape in spatiu sub forma de lumina solara.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>06. Soarele pierde cam 1 miliard de kg/sec. datorita vantului solar</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Vantul solar reprezinta particulele incarcate electric care sunt eliminate din stratul superior al Soarelui datorita temperaturii ridicate ale coronei solare si datorita particulelor supraincarcate cu energie kinetica, particule rezultate in urma unui proces care nu a fost inteles pana in acest moment. Un varf de ac de energie solara este suficient pentru a omori o persoana de la o distanta de 160 km.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/10-informatii-spatiale-interesante-partea-1/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cele mai importante 5 descoperiri astronomice ale ultimilor 20 de ani</title>
		<link>http://anilumina.com/cele-mai-importante-5-descoperiri-astronomice-ale-ultimilor-20-de-ani/</link>
		<comments>http://anilumina.com/cele-mai-importante-5-descoperiri-astronomice-ale-ultimilor-20-de-ani/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 20 Jul 2010 21:00:28 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[jupiter]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[marte]]></category>
		<category><![CDATA[Saturn]]></category>
		<category><![CDATA[titan]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1390</guid>
		<description><![CDATA[05. Planete extrasolare Planetele extraterestre au facut parte din science-fiction inca de la inceputuri, insa pana nu demult nu exista nici o dovada ca planetele straine sistemului nostru solar sunt reale sau fac parte doar din imaginatia unora. Acum, insa, exista dovezi irefutabile ale unor...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;"><strong>05. Planete extrasolare</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Planetele extraterestre au facut parte din science-fiction inca de la inceputuri, insa pana nu demult nu exista nici o dovada ca planetele straine sistemului nostru solar sunt reale sau fac parte doar din imaginatia unora. Acum, insa, exista dovezi irefutabile ale unor planete care orbiteaza alte stele. Telescopul spatial Huble a fost capabil sa detecteze schimbari extrem de reduse in luminuozitatea unor alte stele, schimbare determinata de intersectarea pe linia telescop-stea a unor corpuri ceresti. In cazul de fata, planete.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>04. Formarea Lunii</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Acum 20 de ani existau 3 teorii care incercau sa explice existenta Lunii pe orbita Terrei: Luna s-a format in acelasi timp cu Terra, Luna a fost captata de orbita Terrei sau Luna s-a rupt din Terra. Toate cele 3 teorii s-au dovedit a fi gresite. Singura teorie care explica tot ce stim despre satelitul nostru si planeta noastra e Teoria Coliziunii. Un corp ceresc de dimensiunea planetei Marte a intrat in coliziune cu Terra, rezultatul acesteia fiind un inel de materie in jurul planetei noastre. Cu timpul, acest inel a format Luna.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>03. Captarea satelitului Phoebe</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Phoebe, unul din satelitii planetei Saturn a fost prinsa in orbita acestei planete de catre enorma forta gravitationala a acesteia. Rotatia satelitului este in sens invers fata de ceilalti sateliti ai lui Saturn, iar distanta dintre el si Saturn e prea mare tinand cont de dimensiunea acestuia. Sonda spatiala Cassini-Huygens a trecut pe langa Phoebe in 2004 si a demonstrat ca satelitul este un planetoid de gheata provenind din Centura Kuiper.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>02. Venus este o planeta portocalie</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Sciente-fiction-ul a prezentat planeta Venus ca fiind una verde, asemanatoare unei jungle amazoniene. Dar Venus a fost intotdeauna acoperita de o atmosfera opaca, speculatiile fiind singurele care puteau prezenta interiorul planetei Venus. Toate acestea s-au schimbat in momentul in care naveta spatiala Venera a aterizat pe suprafata planetei Venus. Sonda spatiala a rezistat 20 de minute pana cand caldura intensa a afectat-o, insa a fost indeajuns de mult incat sa poata trimite poze si sa demonstreze odata pentru totdeauna ca planeta Venus este portocalie.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>01. Existenta apei</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Astrobiologii considera ca oriunde exista apa exista si posibilitatea vietii. Pana recent nu au existat dovezi care sa demonstreze existenta apei in afara planetei noastre. In ultimii 20 de ani am reusit sa gasim apa pe satelitii planetei Saturn, Titan si Enceladus, pe planeta Marte si, cel mai surprinzator, pe Luna.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/cele-mai-importante-5-descoperiri-astronomice-ale-ultimilor-20-de-ani/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Care este greutatea voastră pe alte corpuri spaţiale?</title>
		<link>http://anilumina.com/care-este-greutatea-voastra-pe-alte-corpuri-spatiale/</link>
		<comments>http://anilumina.com/care-este-greutatea-voastra-pe-alte-corpuri-spatiale/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 29 Jun 2010 21:00:47 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Omenirii]]></category>
		<category><![CDATA[greutate]]></category>
		<category><![CDATA[jupiter]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[marte]]></category>
		<category><![CDATA[pluto]]></category>
		<category><![CDATA[Saturn]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>
		<category><![CDATA[uranus]]></category>
		<category><![CDATA[venus]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1301</guid>
		<description><![CDATA[Pentru a intelege mai bine ce se intampla voi lua o greutate constanta de 100 kg aici pe Terra. Puteti estima greutatea voastra pe alte planete vazand rezultatele de mai jos, sau puteti aplica formula (A x B)/100, unde A = greutatea voastra de pe...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Pentru a intelege mai bine ce se intampla voi lua o greutate constanta de 100 kg aici pe Terra. Puteti estima greutatea voastra pe alte planete vazand rezultatele de mai jos, sau puteti aplica formula <strong>(A x B)/100</strong>, unde A = greutatea voastra de pe Terra si B = greutatea rezultata in calculele de mai jos.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Terra </strong>- 100 kg</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Mercur</strong> &#8211; 37,8 kg -&gt; o forta gravitationala  mai slaba decat cea de pe Terra</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Venus </strong>- 90,7 kg -&gt; oarecum asemanatoare cu cea de pe Terra</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Luna</strong> &#8211; 16,6 kg -&gt; de aici si nevoia astronautilor americani de a &#8220;sari&#8221; pentru deplasare</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Marte </strong>- 37,7 kg -&gt; forta gravitationala asemanatoare celei de pe Mercur</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Jupiter</strong> &#8211; 236,4 kg -&gt; fiind o planeta masiva, forta gravitationala este mult mai mare decat cea de pe Terra</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Saturn</strong> &#8211; 106,4 kg -&gt; fiind o planeta masiva, dar mult mai putin densa ca Jupiter, forta gravitationala este asemanatoare celei de pe Terra</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Uranus </strong>- 88,9 kg -&gt; o planeta cu o dimensiune mai mare decat planeta noastra, insa mai putin densa</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Neptun</strong> &#8211; 112,5 kg -&gt; o planeta de un albastru halucinant, insa inospitaliera, in ciuda unei forte gravitationale asemanatoare celei de pe Terra</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Europa </strong>- 13,35 kg -&gt;satelitul lui Jupiter cu cele mai mari sanse de gazduire a formelor primitive de viata, forta gravitationala extrem de mica</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Soare </strong>- 2707,2 kg -&gt; steaua noastra, in ciuda unei forte gravitationale impresionante, nu este printre cele mai puternice din Univers</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Stea Alba Pitica </strong>- 130 mii de tone -&gt; una din cele mai puternice corpuri stelare in ce priveste forta gravitationala</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Stea Neutron </strong>- 14 miliarde de tone -&gt; Soarele nostru nu mai pare atat de masiv, nu?</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Gaura Neagra </strong>- Infinit -&gt; aici legile fizicii deja nu se mai aplica</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/care-este-greutatea-voastra-pe-alte-corpuri-spatiale/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cruithne &#8211; Al doilea satelit natural al planetei noastre</title>
		<link>http://anilumina.com/cruithne-al-doilea-satelit-natural-al-planetei-noastre/</link>
		<comments>http://anilumina.com/cruithne-al-doilea-satelit-natural-al-planetei-noastre/#comments</comments>
		<pubDate>Mon, 24 May 2010 21:00:33 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[cruithne]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[satelit]]></category>
		<category><![CDATA[soare]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=1130</guid>
		<description><![CDATA[Niciodata nu mi-am putut imagina ca Terra are un al doilea satelit natural pe langa Luna. Pana acum cateva saptamani cand am citit un articol despre un posibil &#8220;frate geaman&#8221; al Soarelui. Frate care are o orbita atat de excentrica incat dureaza milioane de ani...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Niciodata nu mi-am putut imagina ca Terra are un al doilea satelit natural pe langa Luna. Pana acum cateva saptamani cand am citit un articol despre un posibil &#8220;frate geaman&#8221; al Soarelui. Frate care are o orbita atat de excentrica incat dureaza milioane de ani pentru a fi din nou observat. Asa si cu Luna noastra. Daca exista un al doilea satelit natural cu o orbita atat de ciudata incat sa nu fie vazut decat la o distanta foarte mare de ani?</p>
<p style="text-align: justify;">Si asa am dat de Cruithne. Satelit cunoscut si sub numele de 3753 Cruithne, 1983UH sau 1986 TO. Descoperit la data de 10 Octombrie 1986 de catre Duncan Waldron din Australia, Cruithne a fost rapid acceptat de comunitatea stiintifica sub forma unui cvasi satelit. Un cvasi satelit este un corp ceresc care e captat de orbita unei planete si care reactioneaza in functie de forta gravitationala a acesteia, dar care are o orbita extrem de excentrica.</p>
<p style="text-align: justify;">Si atunci de ce nu vedem acest satelit? Deoarece in 1997 s-a descoperit ca el are o orbita deloc asemanatoare planetelor si a altor sateliti din sistemul nostru solar. Orbita lui Cruithne nu are o forma circulara, ci se aseamana mai mult cu o potcoava a unui cal.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Detalii ale satelitului Cruithne:</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Diametrul &#8211; 5 km</p>
<p style="text-align: justify;">Cea mai mare apropiere de Terra &#8211; De 30 de ori distanta de la Terra la Luna</p>
<p style="text-align: justify;">Masa &#8211; 130 miliarde tone</p>
<p style="text-align: justify;">O orbita completa in jurul Terrei &#8211; 770 ani</p>
<p style="text-align: justify;">O orbita completa in jurul Soarelui &#8211; 364 zile</p>
<p style="text-align: justify;">Temperatura &#8211; 2 grade</p>
<p style="text-align: justify;">Oamenii de stiinta sustin ca nu exista nici o sansa, cel putin in viitorul apropiat, ca Cruithne sa intre in coliziune cu planeta noastra, in ciuda faptului ca orbita satelitului nu e una stabila.</p>
<p style="text-align: justify;">Ultima apropiere de Terra a satelitului Cruithne s-a petrecut in 1902. Urmatoarea va fi in luna Iulie a anului 2292.</p>
<p style="text-align: justify;">Astronomii cred ca e posibil ca numarul satelitilor de acest gen care orbiteaza Terra sa fie mult mai mare.</p>
<p style="text-align: justify;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/cruithne-al-doilea-satelit-natural-al-planetei-noastre/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Arca Apocalipsei</title>
		<link>http://anilumina.com/arca-apocalipsei/</link>
		<comments>http://anilumina.com/arca-apocalipsei/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 01 Apr 2010 21:00:24 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Omenirii]]></category>
		<category><![CDATA[agentia spatiala europeana]]></category>
		<category><![CDATA[arca apocalipsei]]></category>
		<category><![CDATA[esa]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=898</guid>
		<description><![CDATA[Planurile pentru primele experimente care vor avea ca rezultat final o Arca a Apocalipsei pe Luna au inceput sa fie puse in miscare. Arca ar contine ADN, embrioni si toate celelalte lucruri necesare vietii si civilizatiei, toate acestea putand fi accesate de pe Terra in...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Planurile pentru primele experimente care vor avea ca rezultat final o Arca a Apocalipsei pe Luna au inceput sa fie puse in miscare. Arca ar contine ADN, embrioni si toate celelalte lucruri necesare vietii si civilizatiei, toate acestea putand fi accesate de pe Terra in eventualitatea in care planeta noastra ar fi devastata de un asteroid gigant sau de un holocaust nuclear.</p>
<p style="text-align: justify;">Sursa de informatie ar permite supravietuitorilor de pe Terra un acces de la distanta pentru a le permite sa reconstruiasca rasa umana. O versiune primitiva a acestei arce ar contine hard-disk-uri cu secvente ale ADN-ului uman si cu informatii referitoare la obtinerea si prelucrarea metalului si la plantarea recoltelor. Toate acestea ar fi ingropate intr-un seif aflat chiar sub suprafata Lunii pentru a le proteja de conditiile ostile de la suprafata.</p>
<p style="text-align: justify;">Transmitatorii ar trimite informatiile catre Terra unde ar fi captate de mai multe receptoare extrem de bine protejate. In eventualitatea unei catastrofe, daca nici un receptor nu ar mai fi functional, arca ar continua sa transmita informatia pana cand alti receptori ar fi construiti. Seiful ar putea fi extins, mai tarziu, pentru a include materiale organice precum microbi, embrioni animali si samanta plantelor. De asemenea, seiful ar putea adaposti obiecte istorice foarte valoroase.</p>
<p style="text-align: justify;">Agentia Spatiala Europeana intentioneaza ca in urmatorul deceniu sa inceapa experimentele pentru aflarea nivelului de dezvoltare a unui ecosistem intr-un asemenea seif. Primele flori ar putea fi crescute in conditii asemanatoare celor din acest seif intre anii 2012 si 2015. Oamenii de stiinta estimeaza ca prima arca a Apocalipsei, una experimentala va fi construita pe Luna pana in anul 2020 si ar putea avea durata de viata de 30 de ani. Arhiva completa ar fi trimisa pe Luna in anul 2035.</p>
<p style="text-align: justify;">Informatia regasita in seif ar fi disponibila in 6 limbi, araba, chineza, engleza, franceza, rusa si spaniola, si ar fi trimisa pe Terra celor aproximativ 4 000 de receptoare.</p>
<p style="text-align: justify;">In ciuda faptului ca nu exista nici o dovada care sa plaseze un asteroid pe traiectorie de impact cu Terra, craterele de pe Terra si Luna indica faptul ca aceste coliziuni sunt foarte des intalnite in istoria celor doua corpuri ceresti.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/arca-apocalipsei/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Ce ţară va trimite următorul astronaut pe Lună?</title>
		<link>http://anilumina.com/ce-tara-va-trimite-urmatorul-astronaut-pe-luna/</link>
		<comments>http://anilumina.com/ce-tara-va-trimite-urmatorul-astronaut-pe-luna/#comments</comments>
		<pubDate>Tue, 16 Feb 2010 22:00:30 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Omenirii]]></category>
		<category><![CDATA[astronaut]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[nasa]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=693</guid>
		<description><![CDATA[Dupa cum probabil stiti, presedintele Obama a taiat drastic bugetul NASA pentru 2011. Pe langa imposibilitatea punerii in aplicare a programului Constelation, Obama a oprit visul americanilor de a ajunge pe Luna, dupa care pe Marte. Cum guvernul american a iesit din cursa intoarcerii pe...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Dupa cum probabil stiti, presedintele Obama a taiat drastic bugetul NASA pentru 2011. Pe langa imposibilitatea punerii in aplicare a programului Constelation, Obama a oprit visul americanilor de a ajunge pe Luna, dupa care pe Marte. Cum guvernul american a iesit din cursa intoarcerii pe Luna, cine va trimite urmatorul astronaut pe satelitul natural al Terrei?</p>
<p style="text-align: justify;">Programul Apollo a fost o realizare remarcabila, poate cea mai mare realizare tehnologica din istorie, dar s-a dovedit a fi maximul din ce specia noastra a putut explora in sistemul nostru solar. Dupa aproape o jumatate de secol de progres tehnologic la o rata exponentiala, trimiterea unui astronaut pe Luna are mai multe implicatii decat plantarea unui steag si aducerea unor roci pe Terra. Exista mai multi potentiali candidati in ce priveste tarile cu programe spatiale. Mai jos aveti o lista a tarilor cu cele mai mari sanse de a trimite un astronaut inapoi pe Luna.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>China:</strong></p>
<p style="text-align: justify;">China trebuie considerata favorita in cursa pentru trimiterea unui astronaut pe Luna. Trimiterea primului ei astronaut in spatiu, Yang Liwei in 2003, a facut inconjurul lumii. Misiunea acestuia a fost destul de primitiva, amintind a misiunile Mercury, apartinand NASA, de la inceputul anilor `60. Desi China si-a propus urmatoarele aselenizari pentru anii 2025-2030, un lucru nu tocmai ambitios, unii experti chinezi estimeaza o data mult mai apropiata de a noastra. China a plasat cu succes pe orbita Lunii o sonda spatiala numita Chang`e-1 in anul 2007. Pentru anul 2017 este planuita o misiune de aducere de pe Luna a unor esantioane lunare.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>India:</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Primul satelit al Indiei a fost trimis in spatiu de catre sovietici in anul 1975, iar tara a inceput lansarile de rachete in anii `80. In ciuda acestu lucru, primul pas important facut de India a fost lansarea sondei spatiale Chandrayaan-1 in octombrie 2008. Aceasta a fost prima sonda spatiala indiana care a reusit sa paraseasca orbita Terrei, iar impactul acesteia cu Luna a avut loc la data de 14 noiembrie 2008. Dupa succesul acestei misiuni Organizatia Spatiala Indiana a stabilit o aselenizare umana pentru anul 2020. Bugetul acestei misiuni este destul de mare, 800 milioane de dolari pe an, plus 1,2 miliarde de dolari atribuiti in totalitate explorarii spatiale umane pentru urmatorii 10 ani. Planurile acestei misiuni sunt inca necunoscute, ceea ce face trimiterea unui astronaut pe Luna in anul 2020 destul de improbabila.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Rusia:</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Actualul plan, cel din august 2007, este de a trimite astronauti rusi pe Luna pana in anul 2025. Pe langa aceasta misiune, Rusia mai are de gand stabilirea unei baze lunare permanente pentru anii 2027-2032. Acestea sunt vazute ca un fel de preludiu al misiunii pe Marte pentru anul 2035. Marea problema a Rusiei in ce priveste aceste misiuni extrem de greu de pus in practica este finantarea. Economia tarii a crescut enorm in perioada fostului presedinte Vladimir Putin, dar criza financiara a lovit puternic tara. Situatia fiscala ramane precara, asa ca va fi destul de dificil de gasit finantare pentru programe atat de ambitioase. Programul Rusiei in ce priveste turismul spatial aduce aproximativ 30 de milioane de dolari per bilet vandut, dar numai 8 astfel de turisti au facut acest drum. Comparata cu sutele de miliarde de dolari necesari planurilor ambitioase rusesti, aceasta finantare privata nu ii va ajuta absolut deloc. Unul din cele mai interesante aspecte ale planului rusesc este crearea unei platforme orbitale in jurul Terrei pentru anii 2016-2025. De aici Rusia intentioneaza sa ansambleze si lanseze astronauti pe Luna.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Europa </strong>- Planul european Aurora a fost infiintat in 2001. Scopul acestuia era de explorare a sistemului solar si de descoperire a vietii dincolo de Terra. Anul estimat pentru aselenizarea unor astronauti era de 2024. Finantarea, insa, este extrem de dificila datorita numarului mare de tari implicate.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>Japonia</strong> &#8211; Agentia spatiala japoneza, JAXA, a anuntat in 2006 intentia de a stabili o baza lunara pentru anul 2030. Aselenizarea unor astronauti fiind estimata pentru anul 2020. Baza propriu-zisa ar incepe sa fie construita in anul 2025. In ciuda acestor planuri bine organizate, Japonia nu a inceput inca nici macar lucrul la constructia unei nave spatiale.</p>
<p style="text-align: justify;">Poate cel mai serios adversar al Chinei in ceea ce priveste trimiterea unui astronaut pe Luna nu este o tara, ci o companie. Aceasta se numeste Space Adventures si este compania cu cele mai multe rezervari a locurilor disponibile in programul de turism spatial rusesc. Compania ofera deja posibilitatea de a calatori in jurul Lunii la bordul navetelor spatiale Soiuz, insa costul de 100 de milioane de dolari nu a prea interesat pe nimeni.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/ce-tara-va-trimite-urmatorul-astronaut-pe-luna/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Se îndepartează Luna de Terra?</title>
		<link>http://anilumina.com/se-indeparteaza-luna-de-terra/</link>
		<comments>http://anilumina.com/se-indeparteaza-luna-de-terra/#comments</comments>
		<pubDate>Thu, 11 Feb 2010 22:00:49 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Universului]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[pamant]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=676</guid>
		<description><![CDATA[De-a lungul istoriei Luna a fost numita in mai multe feluri. Romanii ii spuneau`Luna`, in timp ce grecii ii spuneau `Artemis`. Este cel mai stralucitor obiect de pe cer si singurul satelit pe care il are Terra. Distanta de la centrul Pamantului pana la centrul...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">De-a lungul istoriei Luna a fost numita in mai multe feluri. Romanii ii spuneau`Luna`, in timp ce grecii ii spuneau `Artemis`. Este cel mai stralucitor obiect de pe cer si singurul satelit pe care il are Terra. Distanta de la centrul Pamantului pana la centrul Lunii este de aproximativ 340 000 km. Dar acest lucru se schimba.</p>
<p style="text-align: justify;">Deoarece Luna este foarte aproape de Terra, orbita acesteia are un efect direct asupra mareelor si, implicit, asupra vremii. Atractia gravitationala a Lunii cauzeaza maree atmosferice, un fel de val care se propaga prin atmosfera. Atractia Lunii ceeaza o curbura a oceanelor, dinspre Terra inspre Luna. Atractia Lunii pe cealalta parte a Terrei nu este atat de puternica, asa ca oceanele au o curbura inspre interiorul planetei. Aceasta atractie continua a Lunii da nastere mareelor.</p>
<p style="text-align: justify;">La fiecare 27 de zile Luna orbiteza complet Terra si schimba unghiul pe care Terra, Luna si Soarele se invart. Noi percepem acest lucru sub forma fazelor Lunii. Luna se invarte in jurul propriei axe in aproximativ acelasi timp cat ii ia sa inconjure Terra. Pamantul, insa, se invarte mai repede decat Luna, asa ca ele nu sunt aliniate identic de doua ori pe zi. Aceasta lipsa de aliniere a cauzat rotatia Terrei sa incetineasca putin, in timp ce viteza de rotatie a Lunii s-a marit.</p>
<p style="text-align: justify;">Luna se indeparteaza de Terra in fiecare an cu aproximativ 3 cm. Cand se va indeparta cu aproximativ 23 000 de km nu vom mai avea privilegiul unei eclipse totale de Soare. Luna va fi prea departe in spatiu pentru a eclipsa in totalitate Soarele. Intr-un final distanta intre Terra si Luna va fi atat de mare incat atractia gravitationala exercitata de Luna asupra oceanelor va fi insignifianta.</p>
<p style="text-align: justify;">Cercetatorii au estimat ca, la viteza cu care se indeparteaza Luna de noi, vor mai trece inca 500 milioane de ani pana cand vom ajunge in acest punct. Incet, incet planeta se schimba si noi suntem singurii care putem inregistra aceste schimbari.</p>
<p style="text-align: justify;">
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/se-indeparteaza-luna-de-terra/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>3</slash:comments>
		</item>
		<item>
		<title>Cele mai importante 10 descoperiri ale ultimului deceniu &#8211; Partea I</title>
		<link>http://anilumina.com/cele-mai-importante-10-descoperiri-ale-ultimului-deceniu-partea-i/</link>
		<comments>http://anilumina.com/cele-mai-importante-10-descoperiri-ale-ultimului-deceniu-partea-i/#comments</comments>
		<pubDate>Wed, 16 Dec 2009 23:25:20 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Dorin Spoaller</dc:creator>
				<category><![CDATA[Ale Omenirii]]></category>
		<category><![CDATA[luna]]></category>
		<category><![CDATA[nasa]]></category>
		<category><![CDATA[sagittarius a]]></category>
		<category><![CDATA[terra]]></category>
		<category><![CDATA[titan]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://anilumina.com/?p=424</guid>
		<description><![CDATA[Azi prima parte, locurile 10-6, maine partea secunda, locurile 5-1. 10. Atmosfera satelitului planetei Saturn, Titan Pe data de 14 ianuarie 2005, sonda Huygens a fost eliberata in atmosfera lui Saturn de catre naveta Cassini, proiect apartinand Agentiei Europene a Spatiului. Huygens nu era prevazuta...]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p style="text-align: justify;">Azi prima parte, locurile 10-6, maine partea secunda, locurile 5-1.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>10. Atmosfera satelitului planetei Saturn, Titan</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Pe data de 14 ianuarie 2005, sonda Huygens a fost eliberata in atmosfera lui Saturn de catre naveta Cassini, proiect apartinand Agentiei Europene a Spatiului.</p>
<p style="text-align: justify;">Huygens nu era prevazuta sa supravietuiasca foarte mult dupa contactul cu solul, dar chiar si asa a reusit sa descrie o lume care pana atunci era misterioasa noua. Inaintea contactului cu solul, cercetatorii nu erau siguri de conditiile de pe Titan. De asemenea ei nu stiau daca sonda va ateriza pe sol sau pe apa. Atmosfera densa a lui Titan &#8211; compusa, in mare, din azot si nori de metan &#8211; a aratat cercetatorilor ca satelitul se asemana foarte mult cu planeta noastra la inceputul existentei ei.</p>
<p style="text-align: justify;">Datele colectate de Huygens au demonstrat multe asemanari intre Terra si Titan, printre acestea numarandu-se dune de nisip si lacuri, acestea din urma fiind pline de molecule organice care, in viziunea cercetatorilor, ar permite dezvoltarea formelor de viata microbiala pe Titan.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>09. Apa pe Luna</strong></p>
<p style="text-align: justify;">Satelitul indian Chandrayaan-1 a confirmat pentru prima data in istoria umanitatii existenta apei pe Luna inca din septembrie anul acesta. Desi suprafata Lunii este mai lipsita de apa decat cel mai uscat desert de pe Terra, existenta apei ne permite construirea unor baze permanente pe Luna in viitorul nu foarte indepartat.</p>
<p style="text-align: justify;">Pe 9 octombrie 2009 NASA a prabusit intentionat un satelit pe Luna pentru a produce un crater cu diametrul de 30 de m. In norul de praf rezultat in urma impactului se gaseau cel putin 50 l de apa sub forma de gheata.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>08. Substante chimice organice pe comete</strong></p>
<p style="text-align: justify;">In 2004 misiunea Stardust, finantata de NASA, a urmarit cometa Wild 2 pentru a verifica daca detine ingredientele necesare vietii, din moment ce toti meteoritii gasiti pe Terra contin substante chimice organice. In august 2004 NASA a confirmat existenta glicinei &#8211; un amino acid &#8211; in partea inferioara (coama) a cometei. Si descoperirile nu se opresc aici. Exista din ce in ce mai multe dovezi care confirma existenta substantelor organice in atmosfera exo-planetelor (planete extra-solare). Anul acesta telescoapele Hubble si Spitzer au descoperit dioxid de carbon, metan si vapori de apa in atmosfera exo-planetei HD 209459b.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>07. Gaura neagra masiva in centrul galaxiei</strong></p>
<p style="text-align: justify;">In centrul galaxiei noastre, la 26 mii de ani lumina de Terra, exista un mostru. In 2008 astronomii au confirmat existenta unei gauri negre masive in centrul galaxiei analizand traictoria circulara a unor stele in jurul unui punct invizibil. Gaura neagra se numeste Sagittarius A*.</p>
<p style="text-align: justify;">O stea singulara, numita S2, era urmarita de astronomi inca din 1995. Orbita ta si viteza de deplasare uriasa i-a facut pe cercetatori sa ia in considerare existenta unei gauri negre. In 2008, dupa ce S2 a terminat o singura orbita de 16 ani, s-a confirmat existenta unei gauri masive gigant in centrul galaxiei noastre, aflandu-se si masa respecivei: 4,3 milioane de sori.</p>
<p style="text-align: justify;"><strong>06. Ecoul Big Bang-ului inregistrat pentru prima data</strong></p>
<p style="text-align: justify;">In 2001 NASA a inceput inregistrarea ecoului Big Bang-ului prin masurarea radiatiei cosmice de fundal. Cand Universul si-a inceput viata a avut loc o eliberare imensa de energie. Aceasta energie s-a transformat, in timp, in materia din care facem parte.</p>
<p style="text-align: justify;">Prin masurarea variatiilor radiatiei cosmice NASA a reusit sa stabileasca varsta exacta a Univeresului, 13,73 miliarde ani, si, surprinzator, faptul ca specia umana observa numai 4% din totalul materiei Universului. 96% e invizibila pentru noi.</p>
<p style="text-align: justify;">&#8212;&#8212;&#8212;</p>
<p style="text-align: justify;">Primele 5 maine.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://anilumina.com/cele-mai-importante-10-descoperiri-ale-ultimului-deceniu-partea-i/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>0</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
