Fiind un film SF cred ca e mai normal sa imi spun parerea aici, pe un blog de astronomie amatoreasca, decat pe unul din celelalte bloguri ale mele.
Nu am vazut multe filme 3D, sincer nici nu imi doream, dar AVATAR e un film pe care daca nu il vezi in conditii optime nu reusesti sa ii apreciezi adevarata valoare. Insa adevarata sa valoare nu a reusit sa se ridice la asteptarile mele. Nu am vrut sa vad filmul, nu ma atragea ideea. Dar am citit atat de multe articole despre el, despre cum va schimba cinematografia mondiala, despre cum va ridica stacheta in ceea ce priveste efectele speciale, despre cum va avea incasari record, incat m-am convins ca e nevoie sa imi depasesc ideile preconcepute si sa depun un efort mergand la cinema.
Acum, dupa ce am vazut filmul, toate cele 170 de minute ale lui, imi dau seama ca in viata uneori e bine sa iti asculti instinctele. Nu dau detalii fiindca multi veti dori sa il vedeti si nu vreau sa va stric experienta.
Povestea filmului e o insiruire nesfarsite de clisee, uneori bizare – lucru despre care zic ceva mai jos -, alteori ieftine. Iubire interzisa, eroism exagerat, binele invinge raul, sacrificiu suprem si multe, multe altele.
Actiunea e buna, chiar foarte buna. Daca ai parte de experienta cinematografului, cu un sistem de sunet de ultima generatie care e capabil sa-ti scuture juniorul la fiecare explozie, atunci filmul va reusi sa atinga un nivel ridicat d.p.d.v. calitativ.
Efectele speciale sunt cele care duc publicul la cinema. E clar. Acest lucru se stia inca din momentul in care au aparut primele teasere pe internet. Un bugetul de 230 milioane de dolari in mod clar nu e alocat pentru o poveste buna, ci mai degraba pentru efecte. Ei, efectele filmului sunt extraordinare. Poate singurul aspect care iese din tiparul mediocritatii in jurul caruia se invarte filmul.
Ca punct final filmul nu mi s-a parut ca a excelat in nici o categorie. Oricum l-ai diseca, oricum l-ai imparti, peste tot vei gasi filme care au fost mai bune in domeniul respectiv. De exemplu ca impact LOTR: The return of the King a fost mai bun, ca efecte speciale 2012 a fost mai bun, ca actiune nspe mii de filme au fost mai bune. Si asa mai departe.
Ce nu am inteles e cum un individ care intra in pielea unei specii straine de cea umana reuseste sa se indragosteasca de o duduie de-a lor? Daca eu intru in pielea unui caine, vi s-ar parea normal sa incep sa ma reproduc cu alte catele? Iar noaptea cand ies din pielea cainelui sa ma comport normal, de parca nimic nu s-ar fi intamplat?
Si daca tot e un site pentru amatorii pasionati de tot ce misca in Univers, intruchiparea binelui si a raului in filmul AVATAR e gresita. Nu ar trebui sa ne simtit nasol fiindca verzuii umanoizi sunt atacati. Ar trebui sa ne simtim prost fiindca umanitatea a pierdut o garnizoana. Umanitatea, daca vrea sa supravietuiasca, e nevoita sa descopere alte lumi pentru a se folosi de resursele ei. Iar uneori e si normal sa mai dam de alte civilizatii. Dar daca in relatia cu acestia noi suntem specia dominanta, specia superioara, iar ei refuza termenii pe care avem tot dreptul sa ii impunem, alta rezolvare in afara de utilizarea fortei nu exista. Supravietuirea celui mai puternic.
Planeta Pandora nu exista in realitate. E un corp ceresc inventat si plasat in jurul unei planete gazoase de pe langa Alpha Centauri. Ei, distanta pana la Alpha Centauri e de 4,3 a.l. Calatoria pana la planeta a durat 6 ani, ceea ce inseamna ca fie au calatorit cu 71,(2)% din viteza luminii, fie s-au folosit de o gaura de vierme. A doua optiune e putin probabila, daca era sa foloseasca asa ceva, atunci nu ar mai fi durat 6 ani. Cea mai mare viteza a unui obiect facut de om e de 0,02% din viteza luminii.
Filmului i-am dat 7 stelute. Dintr-un total de 10.
